de ce se uita muntii
la soarele de vara
pierzandu-se prin ganduri
de dragoste amara?
de ce se-agita marea
de-o vezi sub clar de luna
obscura inchisoare
a viselor de spuma?
de ce se plimba vantul
prin lacrimi de stejar
si nu'i alina drama
cu frunze de artar?
de ce se'avanta ploaia
cand noaptea se deschide
sa isi ascunda ochii
cu'amenintari lichide?
de ce e plina noaptea
de vorbe reci, obscure?
de intrebari anoste
ce pacea vin sa fure?
de ce nu indurare
in loc de suferinta?
si totusi, daca vine
de ce fara dorinta?
de ce sunt rupt de tine
in fiecare clipa?
in inimi tipa sange
in mine dorul tipa.
de ce se vede totul
prin lupa de dreptate?
si tot de pete'i plina
viata'n echitate.
nimic nu's muntii'n soare
nimic e marea'ntreaga
nici vantul nu se vede
nici noaptea nu se'ncheaga
iar ploaia cade scurta
pe viitor si sange
si spala ganduri, lacrimi
iar dragostea n-o stinge!
atat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu