Klaatu

nu sunt util

nici vietii si nici tie.

(nu pot nici sa ma rog)

nici luna nu'mi vorbeste...

e muta,

e subtire;

tacuta

ma'nconvoaie

cu liniste

si lipsa

si lacrimi in nestire.

nu vreau sa am cuvinte

sa le rostesc in public

si nici sa le soptesc.

nici ochi sa am

nu'mi place.

prea multa suferinta

imi infasoara mintea.

sa ii inchid

sa'i scot

sa nu te mai doresc.

urechi... de mi'ar fi surde

sa nu aud suspine

nici vorbe nerostite

de teama

sau de dor.

mi'ar fi destul tacerea...

fie a ta,

a lumii...

a mea sau chiar a mortii...

de m'ai lasa sa zbor.

doar inima

mi'o tine...

si nu cu sange rosu,

sau cu iubiri

nebune.

pastreaz'o langa Tine!

eu nu mai am nevoie

sa plang

sa rad

cu oameni

sperand sa'i fie bine.

Sa uit...?

Ce'i fericirea?