asa e noaptea...
neagra
fara pata.
sub umbra de planeta
marunte se ascund
vieti intunecoase,
priviri acoperite
de pleoape
plumbuite
si caini fara stapan.
la fel si drumul...
pustiu
fara'ntzeles.
lumina se avanta
printre copaci albastri
spre ochi verzi
ce vad verde
dar stau la semafor...
in asteptare blanda
de mine vreau sa fuga
si drumul cu lumina
si luna din decor.
simt vantul in par...
adie
fiu de uragan.
stie'a sopti cuvinte
aduse de departe...
de unde nu ai voie
sa colorezi cu sunet
mirosul de aproape
nici sa sculptezi
cu dorul
vreun gust de saptamana
sau de an.
ma vede umbra...
pasnic
zambeste cu'ntzeles.
se plimba langa mine.
ba cu un pas in urma
gandind ca se va pierde
ba fuge inainte
crezand ca stau cu grija.
mi'e teama sa nu uite
ca ziua doar asfaltul
si soarele si norii
din valuri de caldura
prezenta ei o tzes.
inchide ochii...
noapte
neagra
deasa...
pe drum
bate
iar vantul
si lumineaza'n
umbra
un sunet de speranta...
bine'ai venit acasa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu