stiam de la-nceput c-am fost adus la viata
sa implinesc un scop mai mult de-un simplu "sunt"
culoarea-mi stacojie si aurul din atza
mi-au spus ca nu voi fi, in nici un caz rebut
eu, umeri de taran nu am sa am in fatza
si nicicum mizerabil nu am sa fiu... nicicand
culoarea-mi stacojie si aurul din atza
n-or veshtmanta aiurea un trup de om de rand
de-un simplu muritor, lipsit de importanta
nu-mi place sa aud, si nici nu vreau sa stiu
culoarea-mi stacojie si aurul din atza
imi dau toata puterea: politic si divin
imi sunt mie podoaba, cu panza scumpa, creatza
si n-am nevoie-n lume decat de-un demn stapan
culoarea-mi stacojie... si aurul din atza
doar mie... numai mie... mereu mi se supun.
si de soldati cu sabii imi este, iarasi greatza
am sa-i accept alaturi, escorta mea vor fi
culoarea-mi stacojie si aurul din atza
spre-un nou stapan m-or duce si... vai ce bine-ar fi...
irod, ah, al meu rege, petreci pan' dimineata
am auzit de tine, astept sa te-nvesmant
culoarea-mi stacojie si aurul din atza
onoare-ti vor aduce peste intreg pamant.
pe drum spre tine, rege, nu pot sa am in fatza
dezgustatoarea strada cu oameni multi, ce vin...
culoarea-mi stacojie si aurul din atza
vor evita multimea! n-auzi, soldat cretin!!!
Amehul, croitorul, tot vrand sa-i stea in fatza
primeste-o lovitura, ramane la pamant
culoarea-mi stacojie si aurul din atza
se-opresc din drumul lor spre-al meu irod cel sfant.
ah, rege, ce prostie, cat n-am vazut in viatza
nu stiu ei de pedeapsa ce ai sa poruncesti
cand vraja-mi stacojie si aurul din atza
n-or mai ajunge astazi in curtzile regesti?!
soldatii totusi, rad, si plini de importanta
cu-Amehul iar izbesc fara de mila-n zid
iar vraja-mi stacojie si aurul din atza
sunt duse-ntr-o dugheana... ah, ochii mi-i inchid
*************************
a mele vise toate, si-a mea mandrie-ngheatza
cand vraja-mi stacojie si aurul din atza
in loc de-un rege mare, pe-un criminal din piatza
sunt aruncate-n scarba... oare mai e in viatza?
*************************
de as avea eu gura, le-as spune verde-n fatza
ca haina de mormant nicicand n-am fost... nu sunt
ci vraja-mi stacojie si aurul din atza
vor o fiintza vie, un rege... sau un sfant!?
dar iata-l, tu, culoare, tu aur scump din atza
priveste-l, mizerabil, insangerat, in spini
dar vraja-mi stacojie si aurul din atza
alina-a sale rane, pe umeri si pe maini
incep sa simt teroare si sa-l injur in fatza
atingerea-i ciudata ma face sa ma tem
dar vraja-mi stacojie si aurul din atza
de trupul sau in sange se-apropie-n tandem
atingerea-i de sange... ah, totusi ma invata
ce-nseamna un fior prin firele-mi plangand
caci vraja-mi stacojie si aurul din atza
imi tot soptesc un nume... "Hristos cel bun si sfant?"
dar eu credeam ca astazi al meu scop de o viata
se va-mplini, maret... c-un rege domnitor
iar vraja-mi stacojie si aurul din atza
sa ma tradeze astfel! mai bine am sa mor...
***************************
asculta-i totusi, vina, imi spun a mele fibre
asculta-i rasuflarea, bataia inimii
si-asculta-i haina, draga... mesajul sau: iubirea
ar fi el demn de tine? il poti acoperi?
si-atunci privind la mine, la vraja-mi disparanda
culoarea-mi stacojie si ata mea plapanda
am vrut sa-ncerc sa fug... s-ascund a mea rusine
am vrut sa mor, taiat... ba chiar sa ard mai bine...
dorinte de marire... un rege, un irod
si aur, vraji, petreceri... un tron fara norod
toate-mi zburau prin minte si tot ma framantau
caci rege, dar si rane prin mine respirau
si as fi vrut de-odata, macar cinci maini sa-mi cresc
si sangele-i cel rosu, sa-l sterg... sa-l ingrijesc
statura sa de rege... incoronat cu spini
vroiam sa i-o impiedic a merge spre veinn
***************************
dar nu-s decat o haina... lipsita de viatza
atinsa de durere, de-un sange sfant, curat
iar vraja-mi stacojie si aurul din atza...
asteapta sa-L revada... pe regele-nviat.
[Paște, 2008]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu